Rasa Jersey din Danemarca este poziţionată pe primul loc în lume în ceea ce priveşte % de grăsime (5.92%) şi % de proteină (4.12%) fiind cunoscută şi sub denumirea de rasa de unt. De asemenea rasa Jersey (Danemarca) reprezintă o variantă autocross pentru majoritatea populaţiilor de Jersey din lumea întreagă fiind apreciată şi recunoscută pentru longevitate, sănătate şi compoziţia laptelui. Numărul mare de vaci înscrise în controlul oficial al productivităţii precum şi sistemul unic de înregistrare a datelor / informaţiilor legate de sănătate şi fertilitate permit realizarea unei selecţii în direcţia creşterii productivităţii şi a sănătăţii în acelaşi timp. Pe scurt, Jersey îti oferă producţii mari, probleme puţine şi mai multă libertate!

Jersey scurt istoric în Danemarca:

1896 primul import de vaci din insula Jersey,
1902 reprezintă anul înfiinţării societăţii crescătorilor de vite Jersey (Danish Jersey Cattle Society),
1918 crearea cărţii de rasă Jersey în Danemarca,
1947 primul export de Jersey în Suedia,
1954 primul export de material seminal congelat de Jersey – în Africa de Sud,
1967 primul program de ameliorare,
2004 producerea de material seminal sexat,
2009 selecţia genomică.

Jersey informaţii despre programul de ameliorare:

Peste 68.000 de vaci luate în COP,
Aproximativ 55 de tauri testaţi în fiecare an,
30% dintre însămânţările artificiale sunt realizate cu material seminal congelat provenit de la tauri tineri,
Mai puţin de 10% din taurii tineri devin tauri testaţi,
Cei mai buni tauri testaţi sunt disponibili oriunde în lume,
Cei mai buni 4-6 tauri vor deveni taţi de tauri,
Doar vacile cu cea mai mare valoare de ameliorare calculată prin metoda genomică devin candidate mame de tauri.
Calculul valorii de ameliorare pentru vacile cu valori foarte ridicate se realizează de 8x/an,
2000 de vaci sunt incluse în fiecare an în programul de ameliorare (vor fi însămânţate cu material seminal congelat provenit de la taurii din categoria taţi de tauri),
Potenţialele mame de tauri sunt testate genomic înainte de poliovulaţie,
1000 de contracte semnate în fiecare an cu fermierii pentru a păstra tăuraşii,
Testarea genomică, selecţia şi inspecţia tăuraşilor (vacile din categoria candidate mame de tauri),
Achiţia a 70 – 80 tăuraşi,
55-60 de tăuraşi testaţi genomic,
Cei mai buni 12-15 tăuraşi nominalizaţi în categoria GenVikPlus,
Între 4 şi 6 tauri vor fi nominalizaţi în lista taurilor activi.

NTM index

ntm-jersey

Statistici

Nr vaci înregistrate	71.422 capete
Kg lapte	6.599 kg
Grăsime, kg	391 kg
Grăsime, %	5.93 %
Proteină, kg	272 kg
Proteină, %	4.12 kg
Grăsime + proteină	663 kg
Calving intervalul	12.8 luni
Numărul de însămânţări / gestaţie	2.1

Direcţia de ameliorare a rasei Jersey până în 2020:

Creşterea producţiei de lapte la 7.600 kg cu un conţinut de 5,75% grăsime şi 4.05% proteină, adică o creştere cu 14% comparativ cu 2012,
Mastite: reducere cu 50% a cheltuielilor cu tratamentul mastitelor,
Longevitate: o producţie medie de 22,800 kg lapte, respectiv 2,250 kg grăsime şi proteină,
Fătări uşoare: o reducere a mortalităţii viţeilor la naştere cu 20%,
Conformaţie: creşterea taliei la nivelul crupă de la 126 cm la 133 cm şi o greutate de 450 kg (vaci adulte),
Ameliorarea ugerului în direcţia pretabilităţii pentru mulsul în sălile moderne precum şi la robotul de muls.

Valoarea a + 10 unităţi pentru caracterele de producţie:

Index laptese ia în calcul cantitatea de lapte	+ 164 kg lapte
Index grăsimese ia în calcul cantitatea de grăsime	+ 8 kg grăsime
% grăsimese ia în calcul % de grăsime	+ 0.13%
Index proteinăse ia în calcul % de proteină	+ 6 kg proteină
% proteinăse ia în calcul % de proteină	+ 0.08%
Index producţie carnese utilizează informaţii primite de la abatoare. Include producţia de carne şi clasificarea carcaselor	+ 1 g/zi. O valoare de abatorizare ridicată a tăuraşilor

Calculul indexului de producţie

– 0.3 x index lapte + 0.5 x index grăsime + 0.8 x index proteină

Valoarea a + 10 unităţi pentru caracterele funcţionale:

Fertilitate fiicese calculează utilizând următoarele informaţii: fertilitatea juninciilor şi a multiparelor, numărul de însămânţări, intervalul dintre fătare şi prima însămânţare, întervalul dintre prima însămânţare şi ultima însămânţare, rata de neîntoarcere	reducerea cu 5.6 zile a perioadei dintre fătare şi concepţie şi o reducere cu 0.06 a numărului de însămânţări / gestaţie.
Fătări datorate tatăluise calculează utilizând următoarele informaţii: fătări dificile şi viţei născuţi morţi la prima fătare şi urmatoarele fătări.	reducerea fătărilor dificile cu 1% şi cu 1.2% a viţeilor născuţi morţi.
Fătări datorate tatăului mameiAbilitatea fiicelor taurului de a da naştere la viţei vii la prima fătare.	reducerea fătărilor dificile cu 2.5% şi cu 2.4% a viţeilor născuţi morţi.
Sănătate ugerse calculează utilizând informaţii (despre afecţiunile glandei mamare) provenite de la medicii veterinari, informaţii obţinute de la COP, celule somatice, reforme datorate mastitelor. sentru a putea creşte siguranţa acestui index sunt utilizate şi informaţii legate de conformaţie (adîncimea ugerului).	cu 3% mai puţine tratamente în prima lactaţie. cu 4% mai puţine tratamente în lactaţia a doua şi a treia.
Alte caractere de sănătatese calculează utilizând informaţii provenite de la medicii veterinari altele decât afecţiunile glandei mamare precum şi cauzele reformelor. afecţiunile sunt divizate în 4 caractere secundare: tulburări de reproducţie, afecţiuni cu localizare la nivelul fundamentului, tulburări metabolice.	cu 0.5% mai puţine tratamente pentru afecţiuni reproductive, tulburări metabolice şi afecţiuni ale ongloanelor, articulaţiilor, membrelor în prima şi a doua lactaţie. cu 2.2% mai puţine tratamente pentru aceleaşi afecţiuni în lactaţia a treia.
Sănătatea ongloanelorsunt utilizate informaţiile raportate de către podotehnişti (boli infecţioase, laminite, diferite leziuni cu accent ridicat pe ulcerul podal), în total 10 afecţiuni ale ongloanelor.
Viteza de muls (de cedare a laptelui)	9.5 g grăsime + proteină mai multă / pe minut (date colectate de la roboţii de muls şi din observaţiile fermierilor)
Longevitatedurata de utilizare din prima zi de lactaţie până la maxim 365 zile de lactaţie. informaţiile utilizate provin din primele 5 lactaţii.	durata de utilizare creşte cu 35 zile